Rezultatele 1 - 25 din 143 pentru "importuri ucraina"

Asociația Operatorilor de Transport și Sistem de Energie Electrică din Europa Continentală (ENTSO-E) tocmai a decis majorarea, de la 1 decembrie 2024, a capacității cumulate de import de curent electric de la țările vecine din UE a Ucrainei și Republicii Moldova cu peste 23%, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.100 MW. Decizia, negociată de ucraineni de mai multe luni, a venit după întâlnirea recentă de la Kiev dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și șefa Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.

Ucraina negocia de mai mult timp, cu ENTSO-E și Comisia Europeană, o majorare a capacității la 2.400 MW, după ce atacurile cu rachete și drone ale Rusiei au provocat distrugeri masive sistemului energetic ucrainean, de care depinde în bună măsură și cel al Republicii Moldova, scoțând din producție capacități de generare ucrainene de circa 9.000 MW.

Prin Ucraina tranzitează și gazele extrase de gigantul rus Gazprom care alimentează regiunea separatistă Transnistria, inclusiv marea centrală de producție de energie MGRES a companiei de stat rusești InterRAO ce asigură circa 80% din necesarul de electricitate al malului drept al Prutului, teritoriul controlat de autoritățile constituționale din Republica Moldova.

Ștefan Vuza, care controlează Chimcomplex, discută preluarea celui mai mare consumator de gaze din România, Azomureș.

Importurile de curent electric sunt vitale pentru supraviețuirea sistemului energetic al Ucrainei la iarnă, grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, care au distrus sau avariat o capacitate totală de producție a țării de peste 9.000 MW.

Ștefan Vuza, care controlează Chimcomplex, discută preluarea celui mai mare consumator de gaze din România, Azomureș.

Kievul negociază de mai demult cu ENTSO-E, Asociația operatorilor de transport și sistem din Europa, precum și cu Uniunea Europeană, majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din Europa a Ucrainei și Moldovei, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW.

Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat după ședința Comandamentului Energetic Național de vineri, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, prevăzut de legislația în vigoare, în contextul ″segregării″ actuale a pieței unice europene de profil, cu prețuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.

România a înregistrat în luna august cel de-al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, pierzând poziția de lider, pe care a ocupată-o în luna iulie, în fața Greciei. Chiar și așa, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM rămâne cea mai scumpă piață europeană de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, relevă o analiză Profit.ro.

Prețul orar al energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a atins un nivel de 3.800 de lei/MWh, în urma închiderii accidentale a unei unități a centralei nucleare de la Cernavodă, a cărei resincronizare la sistemul național a fost amânată deja de 4 ori, și a producției scăzute de energie regenerabilă.

Temperarea caniculei a redus semificativ consumul de energie electrică în Ucraina, astfel că sistemul energetic al țării vecine, grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, a trecut de la penurie la surplus de generare în orele din timpul zilei în care radiația solară permite funcționarea la cote maxime a parcurilor fotovoltaice, a anunțat operatorul ucrainean de transport și sistem, Ukrenergo.

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a scăzut joi cu 1,4%, la cel mai redus nivel al ultimelor 12 zile, în pofida știrii privind intrarea în revizie a mai multor zăcăminte din Norvegia, gradul ridicat de umplere a depozitelor, nivelul scăzut al consumului și cel ridicat al producției interne fiind mai importante decât “programul amplu” de mentenanță din statul nordic, care de altfel nu este o noutate, având un caracter ciclic anual.

Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.

Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.

Cel mai mare consumator de gaze din România, Azomureș, a fost din nou închis, situație care, și pe fondul prăbușirii consumului curent și al gradului ridicat de umplere a depozitelor, face ca de câteva zile România să exporte peste 25 GWh - sau 10% din producția internă - către Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, în pofida înmagazinărilor de peste 100 GWh/zi. Singura destinație pe termen mediu a producției interne rămâne exportul.

Prețul mediu al gazelor spot pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) a depășit 180 lei/MWh (36,17 euro/MWh), cel mai înalt nivel al anului și record al ultimelor 8 luni, în urma intensificării conflictului ruso-ucrainean, care în ultimele zile a vizat și infrastructura gazieră.

Prețul spot al gazelor a urcat pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) cu aproape 20 de lei/MWh, sau cu peste 13%, în ultimele 5 zile, ajungând în apropierea recordului anului, deși ne aflăm în plină vară, iar, sezonier, prețurile ar trebui să fie unele dintre cele mai reduse din an, conform analizei Profit.ro.

Studiul apare într-un moment în care Kievul negociază cu UE majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din UE a Ucrainei de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW. În primăvară, comisara UE pentru Energie, Kadri Simson, a exprimat public sprijinul politic al Executivului de la Bruxelles pentru această decizie, care nu a fost luată încă.

Anterior, în ultimii aproape 2 ani, nu mai fusese raportat nici un astfel de contract. Însă acum, țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai mult din Europa, la niveluri fără precedent.

Țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai multă energie din Europa, la niveluri fără precedent.

În Ucraina există o cerere foarte mare de energie, din cauza atacurilor Rusiei care au vizat sistemul energetic al țării vecine și au scos din funcțiune multe centrale de producție cu putere instalată mare, însă cantitatea exportată de România către Ucraina ″nu este, totuși, atât de mare″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, fără să ofere cifre precise.

România și Ungaria au furnizat în luna iunie aproape 60% din importurile de energie electrică ale Ucrainei, care la rândul său și-a dublat în această lună volumele importate până la un nivel record, ca urmare a bombardamentelor rusești ce au afectat sistemul național. Probabil că acesta a fost unul din principalele motive, alături de canicula instalată, pentru care piețele spot de la București, Budapesta și Balcani au fost cele mai scumpe din Europa, prețurile din regiune deconectându-se practic de cele din vestul continentului.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redus ușor tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.

Autoritățile vamale ucrainene au revocat un ordin anterior, emis în urmă cu 10 zile la solicitarea serviciilor secrete de la Kiev, care impunea un controlul sporit al barjelor petroliere încărcate în portul românesc Constanța.

Volumul de motorină importat pe cale maritimă de România a crescut în luna mai cu 2% și s-a ridicat la 425 mii tone, principalele volume fiind descărcate în terminalul de la Constanța, operat de compania majoritar deținută de statul român, Oil Terminal. Două treimi din importuri (281 mii tone) provin de la rafinăria STAR, deținută de azerii de la Socar în Turcia, care-și vinde practic jumătate din producție către România.